Porumbite albe – de Costache Ioanid

Porumbite albe

Porumbite albe ca zapada
din eternele gradini de sicomori,
voi mereu imi infloriti arcada
cu ghirlanzi de raze si ninsori.

Fermecat de zborul vostru-n soare,
gingas, luminos si intelept,
v-am cuprins faptura sclipitoare
si v-am strans o clipa langa piept.

Dar curand, voi oaspeti de departe,
stol de flacari si de primaveri,
am lasat ca vantul sa va poarte
catre lumea-ntreaga, mesageri.

Orice dor curat ce-n piept zvacneste,
orice plans pe buze fara grai,
mangaiati-l voi hulubareste,
cu tot harul ciugulit din Rai!

Si facand pe urma cale-ntoarsa,
stol de pace alb si marmorean,
duceti, langa lacrima cea stearsa,
ramuri de maslin lui Dumnezeu…

Mai puteti citi si pentru poezia Exista Dumnezeu de Costache Ioanid

Sursa poeziei Porumbite albe: http://www.penielierihon.esrl.ro/?pag=pro&pro=1650&cat=1821&title=Porumbite%20albe%20%20%20%20%20%20.Costache%20Ioanid