Christos a inviat! (2)*

Am o bucurie mare si vreau sa o impart cu voi. In afara de faptul ca maine sarbatorim Pastele.

—>Ma bucur tare mult sa vad cum omul se gandeste zilele astea din ce in ce mai mult la Domnul Isus. Pe acest blog exista un articol numit Patimile lui Isus. Ei bine, zilele acestea a avut mai multe accesari ca niciodata. In 26.04 a avut 96 vizualizari. Ma bucur sa vad ca Domnul este cautat zilele astea. Il cautam cu sufletul, cu inima, cu trupul (postind). Il cautam si ne gandim la El mai mult decat in alte zile ale anului. Chiar mai mult decat de Craciun. Pentu ca atunci “dragostea” si cautarile noastre le impartim cu mos Craciun. Il cautam pentru ca El ne cauta. Cauta sa ne vorbeasca, sa ne spuna despre dragostea Lui pentru noi, despre cat de mult ne iubeste, atat El cat si Tatal. Tatal pentru ca L-a sacrificat pe El de dragul nostru, si L-a dat pe El sa construiasca un pod intre noi si El. El este podul.

Iar El pentru ca si-a dus misiunea pana la capat. Cati dintre noi suntem in stare sa mergem pana la capat pentru o idee, pentru o cauza, pentru un ideal? Dar El a mers. Si asta, SI NUMAI ASTA ne da drept sa speram la El, la intalnirea cu El intr-o zi, atunci cand “insusi Domnul, cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trambita lui Dumnezeu, Se va pogori din cer, si intai vor invia cei morti in Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi ramas, vom fi rapiti toti impreuna cu ei in nori, ca sa intampinam pe Domnul in vazduh, si astfel vom fi totdeauna cu Domnul”. (1Tesaloniceni4.16,17)

Nu stiu in ce categorie vom fi. Dar nadajduiesc ca toti cei ce vad frumusetea Lui, tot cei ce au gustat din dragostea Lui, vor fi acolo. Domnul sa ne ajute la asta, sa tratam cu toata seriozitatea problema mantuirii, si sa luam aminte ca pentru El pacatele nu sunt “mici si mari”: “Va spun ca, in ziua judecatii, oamenii vor da socoteala de orice cuvant nefolositor, pe care-l vor fi rostit” (Matei 12.36) … daramite de faptele noastre. Daca pentru El cuvintele noastre sunt atat de importante, cata atentie trebuie ca da faptelor, pacatelor noastre mici, pe care le consideram neimportante…

Domnul sa ne ajute sa luam seama la seriozitatea mantuirii…

Paste cu lumina in suflet! Fie ca inima sa ne fie plina de Adevar, sa-L sarbatorim pe El care a biruit moartea pentru ca noi sa avem viata. Christos a inviat!

* (2) pentru ca pe acest blog mai exista un articol “Christos a inviat! (1)” adresat celor ce au sarbatorit Pastele cu cateva saptamani inaintea noastra.

COMPLETARE 4 mai 2008

Ce trist! A trecut Pastele si acum ne gandim din ce in ce mai putin la Domnul Isus! Oare de aceea a murit El? Sa ne amintim de El doar 3 zile de Craciun si 3 de Paste?