Sunetul muzicii (1965)

(THE SOUND OF MUSIC)

Filmul a câştigat cinci Premii Oscar (din 10 nominalizări), două Globuri de Aur (din patru nominalizări), si un Premiu DGA.

A fost lansat la 29 Martie 1965. Muzical realizat catre finalul epocii de aur a musicalurilor, “Sunetul muzicii” prezinta viata unei guvernante a 7 copii in perioada instabila politic premergatoare razboiului. Suntem in Salzburg. Situatia este tensionata in Europa. Armata germana cucereste teritoriu dupa teritoriu. Acum e la portile Austriei. Tara idilica, in care intalnim peisaje de vis, care inca nu a intrat in razboi.

Maria este o novice care doreste sa devina maicuta.

—>Traieste intr-o manastire din Salzburg, dar viata de manastire nu este facuta pentru ea. Ea iubeste muntii, spatiile deschise, muzica… toata ziua este pe dealuri, cantand si bucurandu-se de aerul curat. Asa incepe actiunea: cu Julie Andrews, care o interpreteaza pe Maria cantand pe dealuri. La mijlocul cantecului ei insa se aud clopotele manastirii care cheama novicele la slujba. Alearga intr-un suflet, timp in care maicutele de la manastire se plang maicii starete de faptul ca ea nu e niciodata la timp la slujba. Totul se desfasoara pe muzica, pe un ton ingaduitor de sora mai mare.

Este chemata de maica stareta la aceasta in birou si aceasta ii spune cu ton bland ca nu este sigura daca Maria este potrivita pentru viata de manastire. Dar pentru Maria asta inseamna totul, ea nu cunoaste nimic altceva. Totusi, maica stareta o indeamna sa accepte o slujba pe care i-a gasit-o, pentru a se convinge daca vrea sa-si petreaca tot restul vietii la manastire. O intreaba daca ii plac copii. Raspunde ca da. Perfect, pentru ca slujba pe care o va avea este de guvernanta la familia Von Trapp, alcatuita din capitanul von Trapp, tata si …7 copii!

In dupa-amiaza aceleasi zile Maria pleaca la noul ei serviciu. Imbracata cu niste haine saracacioase, ea se infiinteaza in fata casei impunatoare si este invitata de majordom inauntru, sa astepte in hol pana cand acesta il cheama pe capitan. Greu de asteptat pentru o curioasa ca Maria, care deschide o usa a salonului si intra intr-o sala de bal pustie. Incepe sa faca reverente in fata imenselor oglinzi, cand este intrerupta de … cineva care isi drege galsul. E capitanul in retragere Georg Von Trapp (interpretat de Christopher Plummer), un om autoritar, ramas vaduv in urma cu cativa ani, si care-si conduce gospodaria cu seriozitatea si exigenta unui capitan de vas, chemandu-si copiii nu strigandu-i pe nume, ci cu cate un tril de fluier pentru fiecare copil in parte. Observa hainele saracacioase cu care e imbracata Maria si o intreaba daca sunt singurele ei haine. Ea spune ca da, pentru ca in momentul in care a intrat la manastire si-a dat toate hainele saracilor. “Si pe astea de ce nu le-ai dat?” intreaba capitanul. “Pe astea nu le-a vrut nimeni!” raspunde Maria . Capitanul o asigura ca a doua zi va primi materiale sa-si confectioneze haine. Maria ii spune ca stie sa coasa.

Capitanul fluiera dupa copii, iar acestia se infiinteaza in fata lui si se aseaza in sir indian in pozitie de “drepti”. Capitanul isi prezinta pe copiii si ii da si Mariei un fluier,snunandu-i sa invete semnalul pentru fiecare in parte. Aceasta refuza, spunad ca fluieraturile sunt pentru animale, nu pentru copii! Cei 7 copii, aparent, sunt dificili. Avusesere parte de foarte multe guvernante, ultima ramasese acolo doar pentru 2 ore…

Numele lor sunt: Liesl, 16 ani, Louisa, Friedrich, Kurt, Brigitta, Marta si Gretl; de la 16 la 3 ani. Acestia nu o accepta pe Maria si, in timp ce o inconjoara mierosi si zambitori, unul dintre ei ii strcoara in buzunar o broasca.

Maria este condusa in camera ei, o camera frumoasa, ale carei draperii urmeaza sa fie inlocuite a doua zi. In aceeasi seara la masa, Maria le multumeste copiilor cu zambetul pe buze si incantata, pentru primirea calda pe care i-au facut-o, facandu-i pe cei mici sa inceapa sa planga de remuscare, unul cate unul. La masa, capitanul primeste o telegrama si isi anunta copiii ca urmeaza ca a doua zi sa plece sa o viziteze pe o baronesa Elsa Schraeder (Eleanor Parker), o veche prietena.

Postasul care a adus telegrama este Rolfe, un tanar de 17 ani care ii face curte lui Liesl, fiica cea mare a capitanului:

“Sixteen Going on Seventeen”

In aceasi seara, in mijlocul unei furtuni puternice, copii se strang in jurul Mariei, cei mici recunoscand ca le e frica de tunete iar cei mari spunand ca au venit doar “sa se asigure ca Mariei nu ii este frica!”.

Maria le spune copiilor ca atunci cand ei ii este frica incepe sa se gandeasca la lucruri ca ii plac, care ii fac placere, si asta o face sa se simta in siguranta, protejata.

(oare nu esat valabil si pentru noi? Ori de cate ori vin ganduri negre le putem contracara cu Alb. Tulburarea este alungata de Pace si gandul ca Dumnezeu ne iubeste si ne protejeaza ne face sa ne simtim ca intr-un cuib cald)

Maria le canta acestora si ii incurajeaza sa cante si ei despre lucrurile favorite:

“My Favorite Things”

Melodia, rasetele si bucuria copiilor sunt intrerupte de tatal copiilor lor, care, deranjat de galagie, vine si ii reaminteste Mariei ca stingerea se da la ora fixa in aceasta casa. Copii pleaca in camerele lor, iar capitanul ii spune mariei ca a doua zi va primi materiale sa-si faca haine. Maria profita de ocazie sa-i ceara capitanului materiale ca sa confectioneze si haine de joaca copiilor. Capitanul ii raspune scurt ca nu au nevoie de haine de joaca pentru ca “Copiii lui nu se joaca!”, apoi pleaca. Maria se intoarce trista spre ferestre, da drumul la panglica cu care erau draperiile prinse de marginea peretelui, si, privind draperiile ii vine o idee… Pentru ca i s-a spus ca a doua zi draperiile vor fi schimbate cu altele noi, va confectiona copiilor haine de joaca din draperii!

In urmatoarele zile, in lipsa capitanului care a plecat in vizita la baronesa, copiii von Trapp cutreiera imprejurimile Vienei cu bicicletele si imbracati in haine de joaca.

“Do-Re-Mi”

Intr-o buna zi tatal se intoarce acasa, insotit de baronesa si de un prieten vechi al familiei, Max, pe care copiii il iubesc mult. Max este “descoperitor de talente muzicale” si intentioneaza sa gaseasca un anonim pe care sa-l promoveze intr-un concurs care desfasoara in acea perioada la Salzburg.

Tatal este incantat sa-si prezinte copiii lui model baronesei. Ce deceptie pe un om exigent ca el sa-si regaseasca copii vioi, razand, fericiti, si atat de departe de spiritul militaros pe care el l-a insuflat.

Max, vechiul prieten al capitanului si al copiilor le-a adus acestora un cadou minunat de care copiii se bucura, un teatru de papusi:

“The loneley Goatherd”

Max ii propune capitanului sa inscrie fam. Von Trapp pe lista participantilor la festivalul de muzica din regiune. Aceste refuza categoric. Capitanul Georg von Trapp nu mai cantase de la moartea sotiei sale, dar acum, la insistentele copiilor si la rugamintea Mariei canta acompaniindu-se la chitara, un vechi cantec traditional – Edelweiss (Floare de colt):

“Edelweiss”

versurile melodiei EDELWEISS:

Capitanul:

Edelweiss, edelweiss Floare de colt, floare de colt
Every morning you greet me In fiecare zi ma intampini
Small and white Micuta si alba
Clean and bright Curata si stralucitoare
You look happy to meet me Pari fericita sa ma intalnesti

Blossom of snow Floare de zapada
May you bloom and grow Fie ca tu sa infloresti si sa cresti
Bloom and grow forever Sa infloresti si sa cresti mereu
Edelweiss, edelweiss Floare de colt, floare de colt
Bless my homeland forever Binecuvanteaza-mi patria intotdeauna

Capitanul, Maria si copiii:

Small and white Micuta si alba
Clean and bright Curata si stralucitoare
You look happy to meet me Pari fericita sa ma intalnesti

Blossom of snow Floare de zapada
May you bloom and grow Fie ca tu sa infloresti si sa cresti
Bloom and grow forever Sa infloresti si sa cresti mereu
Edelweiss, edelweiss Floare de colt, floare de colt
Bless my homeland forever Binecuvanteaza-mi patria intotdeauna

(sursa versuri in engleza:

http://www.uppercutmusic.com/artist_s/sound_of_music_lyrics/edelweiss_lyrics.html)

Baronesa Schraeder este o doamna din inalta asocietate, stilata, care vede din primul moment in Maria o eventuala rivala la inima capitanului si se convinge de asta cand vede cat de mult s-au atasat copiii de ea, si cu cata admiratie o priveste capitanul. Pentru a-si scoate atuu-rile in evidenta il invita pe acesta sa dea o petrecere in cinstea ei. Numai ca planul baronesei se intoarce impotriva ei pentru ca din nou capitanul este astras de naturaletea si gingasia Mariei, dansand un dans traditional cu ea, si indragostindu-se iremediabil.

“Lindlar dance”

Copii isi incanta musafirii cu un cantec pe care l-au pregatiti pentru serata, “So long, Farrewell”, in care isi iau ramas-bun de la ei pe muzica:

“So song, Farewell”

Baronesa simte pericolul si ii spune Mariei cu un aer confdential ca a observat ca Georg von Trapp o place. Fapt care o sperie pe Maria si o determina sa fuga la adapostul manastirii, abandonandu-si slujba.

Partea a II-a

Copii o cauta pe Maria la manastire, dar aceasta a facut un legamant de tacere si nu mai iese deloc din chilia ei. Ei nu s-au adaptat deloc cu noua musafira si sunt surprinsi si dezamagiti atunci cand tatal lor le-o prezinta ca pe o viitoare mama.

La manastire maica stareta sta de vorba cu Maria si ii spune ca trebuie sa mearga sa-si infrunte soarta, pentru ca manastirea nu este un loc pe care sa-l folosesti drept ascunzis pentru sentimentele tale nedeclarate. Aceasta isi ia iar chitara si bagajul si se intoarce la slujba ei, spre fericirea copiilor si tristetea baronesei, care in aceeasi seara, ii spune capitanului cu un aer elegant, si delicat ca ar fi mai bine sa rupa logodna.

Capitanul ii cere mana Mariei si acestia pleaca in calatorie de nunta. Copii ramna in grija lui Max, care ii inscrie ca participanti pe lista festivalului de muzica din Salzburg. Urma ca acest festival sa fie o dovada a faptului ca “nimic nu s-a schimbat in Austria” desi armata germana cotropise si granitele ei.

Dupa un timp capitanul si Maria se intorc acasa din calatoria de nunta, tocmai in momentul in care capitanul primeste, spre nemultumirea lui, un ordin de la coamndantul sau sa se intoarca in armata si sa preia conducerea unui vas de razboi.

Telegrama o aduce tot Ralfe, cel care era indragostit de Liesl. Acum insa are alte preocupari; ca tanar recrutat in armata germana nu mai are timp sa-si vada fosta prietena. S-a schimbat.

Capitanul ia hotarea ca in acea noapte sa nu se prezinte la post si sa fuga cu totii peste granita, in Elvetia. La miezul noptii intreaga familie: capitanul, Maria, Max si copiii ies afara in liniste si imping masina o bucata de drum, cu gand sa porneasca motorul cand se mai indeparteaza de zona locuita. Inutila incercare: oamenii germanilor infilltrati printre locuitorii din zona, sunt la post si, cu un aer ironic, il intreaba ce are masina si unde merg. Capitanul se agata de sansa festivalului si, desi nu e deloc incantat ca familia lui sa cante in public, raspunde ca merg la festival.

Germanii se ofera sa ii insoteasca pana acolo, sa fie siguri ca nu vor pati nimic…

Familia canta “Edelweiss”pe scena festivalului – de data aceasta perceputa cu tenta patriotica, de miscare de rezistenta impotriva cotropitorilor, si nu ca melodie roamntica de dragoste ca atunci cand o cantasera in sanul familiei. Ca bis, copiii canta melodia lor “So long, Farewell” cea pe care o prezentasera invitatilor la serata organizata acasa, reusind astfel sa iasa unul cate unul din scena. In momentul in care lumina reflectoarelor se muta pe juriul care delibereaza, capitanul si Maria reusesc sa fuga si intrega familie se refugiaza la manastire, in spatele mormintelor strabunilor.

Maicutele de la manastire ii ajuta, defectand masinile urmaritorilor, iar maica stareta ii incurajeaza cu

Psalmul 121:

1 Îmi ridic ochii spre munti… De unde-mi va veni ajutorul?

2 Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a fãcut cerurile si pãmântul.

3 Da, El nu va îngãdui sã ti se clatine piciorul; Cel ce te pãzeste, nu va dormita.

4 Iatã cã nu dormiteazã, nici nu doarme Cel ce pãzeste pe Israel.

5 Domnul este Pãzitorul tãu, Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptã.

6 De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea.

7 Domnul te va pãzi de orice rãu, îti va pãzi sufletul.

8 Domnul te va pãzi la plecare si la venire, de acum si pânã în veac.

http://biblia.crestini.com/biblia-1-19-121.html

Reusesc sa treaca neobservati cu complicitatea maicutelor, scapa si trec muntii spre Elvetia.

-//-

In 1965, cand a fost lansat, The Sound of Music s-a bucurat de un succes atat de mare, incat reusea sa declaseze Gone with the Wind (1939) din fruntea topului celor mai bine cotate filme la box office din toate timpurile. Abia in 1978 titlul de „cel mai de succes musical” era revendicat de Grease (1978), in timp ce The Godfather (1972) il intrecuse ca numar de spectatori adunati in salile de cinematografe. Indiferent de statistici insa, The Sound of Music ramane si astazi un film pe care il revezi cu placere ori de cate ori ai ocazia. Candoarea lui iti aminteste de basmele copilariei, muzica (re)descopera cantaretul din tine si te trezesti fredonand melodiile mult timp dupa ce filmul s-a terminat.

Înaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial, o trupă ‘Von Trapp Family Singers’ a existat cu adevărat. Regizorul Robert Wise şi-a adus întreaga echipă de realizatori în Austria, la Salzburg, unde, timp de 11 săptămâni, s-au filmat scenele de exterior atât în oraşul medieval, cât şi în peisajul din împrejurimi, pentru autenticitatea atmosferei. În schimb, întrucât nu s-a putut lucra în interiorul mânăstirii de maici, s-a recurs la o minuţioasă reconstituire în studiourile 20-th Century Fox. Julie Andrews are o prestaţie absolut extraordinară: caldă, sensibilă, fermecătoare şi, bineânţeles, foarte muzicală.

Filme similare:

Eu si regele (1999, Richard Rich) The King and I

Camelot (1967, Joshua Logan)

All This and Heaven Too (1940, Anatole Litvak)

Nanny McPhee (2005, Kirk Jones)

Oliver! (1968, Carol Reed)

My Fair Lady (1964, George Cukor)

Mary Poppins (1964, Robert Stevenson)

Replici de neuitat din Sunetul Muzicii:

“Cand Domnul inchide o usa, undeva El deschide o fereastra (When the Lord closes a door, somewhere He opens a window)” -Maria.

“Oh, copii nu au nimic, guvernantele sunt de vina! (Oh, there’s nothing wrong with the children - only the governesses)” -Captain von Trapp.

“Fluierele sunt pentru caini, pentru pisici si alte animale, nu pentru copii, si in nici un caz pentru mine! (Whistles are for dogs and cats and other animals, but not for children, and definitely not for me)” -Maria.

“Eu sunt Liesl, am 16 ani si nu am nevoie de guvernanta! (I’m Liesl. I’m sixteen years old and I don’t need a governess!)” -Liesl.

“Numai oamenilor mari (adultii, barbatii) le e frica de femei! (Only grown-up men are scared of women)” -Kurt.

“Nimic nu este mai irezistibil pentru un barbat decat o femeie care il iubeste (There’s nothing more irresistible to a man than a woman who’s in love with him)” -The Baroness.

“Îmi ridic ochii spre munti… De unde-mi va veni ajutorul? - Psalm 121.1 (I will lift up mine eyes unto the hills, from whence cometh my help)” -Rev. Mother.

“Maica stareta, am pacatuit (Reverend Mother, I have sinned)” -Sister Margeretta.

Sunetul muzicii, are titlul in original: La Mélodie du bonheur, iar in engleza: The Sound of music.

Are foarte multe alte variante de traducere a titlului; iata cateva dintre ele:

La Novicia rebelde - Argentina / Mexico / Peru

Meine Lieder, meine Träume - Austria / West Germany

Rodgers and Hammerstein’s - UK (complete title)

A Muzsika hangja – Hungary

A Noviça Rebelde – Brazil

Música no Coração - Portugal

Neseli günler - Turkey (Turkish title)

Somriures i llàgrimes - Spain (Catalan title)

Sonrisas y lágrimas - Spain

Sound of music - Laulava Trappin perhe – Finland

Tutti insieme appassionatamente - Italy

The Sound of music - Denmark

Surse:

http://www.acasatv.ro/filme/sunetul-muzicii.html

http://www.filmoteca.ro/film/sunetul-muzicii

http://www.cinemarx.ro/stiri-cinema/sunetul-muzicii-1965/

http://www.youtube.com

http://youtube.com/user/Agapeland - Mark, un user care a incarcat mult video din Sunetul muzicii pe youtube