Despre Biblie, un scurt istoric

Istoria Bibliei

Sunt aproape 2000 de limbi si dialecte in aceasta lume. Biblia, sau portiuni din ea, a fost tradusa in aproximativ 1200 limbi.

Cum a ajuns Biblia la noi? Acum 5000 de ani, oamenii nu scriau cu cerneala pe hartie, si nici cu literele alfabetului folosit astazi.

In acel timp erau folosite caractere cuneiforme. Fiecare silaba isi avea simbolul ei. Aceste simboluri au fost fie cizelate in piatra, fie gravate in lut, care dupa aceea a fost ars. Mii de table de lut si coloane de marmura inscrise cu caractere cuneiforme au fost gasite ca urmare a excavarii oraselor de mult disparute si ingropate sub nisipul desertului. Egiptenii au inventat un alt fel de a scrie, numit hieroglific, care deasemenea s-a descoperit printre inscriptiile piramidelor.

—>

Dupa multe eforturi, aheologii au reusit sa descifreze cele mai vechi scrieri ale omenirii.In secolele urmatoare, pe langa lut, piatra si lemn, hartia, care era facuta din maduva de papirus, a fost folosita ca material de scris. Mai tarziu a fost folosit si pergamentul (piele de animal special preparata). La inceput oamenii scriau pe suluri, pentru ca inca nu se stia cum sa se lege foile separat intr-o carte.

Moise a fost primul scriitor al Biblie. In multe locuri citim ca Dumnezeu i-a dat insarcinarea sa scrie intr-o carte (aceasta fiind un sul) lucruri care se intamplasera. Poporului din Israel i s-a dat privilegiul sa stranga si sa pastreze cu grija diferitele carti ale Bibliei.Cu aproximativ 400 de ani inainte de nasterea lui Hristos, Vechiul Testament a fost terminat. A fost scris in limba ebraica.Cateva parti scurte (din Ezra si Daniel) au fost scrise in limba arameica. Numai dupa ce Domnul Isus a trait ca om pe pamant au fost scrise cartile si epistolele Noului Testament, si acestea in greaca, pentru ca era limba universala a acelui timp.

Aproximativ 100 de ani dupa Hristos, Noul Testament a fost terminat. Moise a trait cu aproximatix 1500 de ani inainte de Hristos, si de aceea se poate spune ca Biblia a fost scrisa de-a lungul unei perioade de 1600 de ani. In aceasta perioada de timp au fost scrise si alte carti, dar care nu apartin de Cuvantul lui Dumnezeu. Credinciosii, condusi de Duhul lui Dumnezeu, si-au dat seama foarte curand ce carti apartineau Bibliei si ce carti nu apartineau. Exista carti canonice (sau autentice) si carti apocrife (neautentice).Acum 500 de ani, arta tiparitului a schimbat lumea. In timpurile dinainte, daca cineva dorea sa aiba o Biblie, trebuia s-o copieze.

Nu oricine stia sa scrie, de aceea trebuia s-o dea la cineva care putea s-o copieze. Aceasta lua mult timp si era foarte scump. Cineva care cumpara un manuscris (cuvantul inseamna: scris de mana), il dadea la copiat. In timp ce se facea lucrul acesta, se iveau multe dificultati. Se faceau greseli, si cineva, care ani mai tarziu scria o copie noua, nu intotdeauna isi dadea seama de aceste greseli, le perpetue si poate se faceau chiar greseli aditionale in timpul copiatului. De aceea, este necesar sa se obtina manuscrisele cele mai vechi; pentru ca, cu cat ne apropiem de scriitorii originali, cu atat suntem mai siguri ca avem textul nealterat.

Un director sta la biroul lui. El dicteaza o scrisoare secretarei lui. Ea scrie tot ce zice seful ei, cuvant cu cuvant. Dupa o ora, ea termina ce batut la masina de scris scrisoarea si directorul o semneaza.Acum, da-mi voie sa te intreb: cine a scris scrisoarea in realitate? Directorul sau secretara? Cineva care ar raspunde pripit ar zice: “Secretatara”.Dar oricine s-ar gandi un moment ar zice: “Directorul, pentru ca el a dictat scrisoarea”. Secretara a scris numai ceea ce seful ei a vrut sa scrie.

Iata, asa este si cu Biblia. Cei care au scris cartile Bibliei au auzit glasul lui Dumnezeu in timp ce scriau. Si atunci ei au scris cuvant cu cuvant fiecare litera pe care Dumnezeu a vrut ca ei sa o scrie. De aceea, Biblia nu este o scrisoare din partea celor care au scris-o, ci este, intr-adevar, o scrisoare de la Dumnezeu, adresata si tie si mie. Ei au inteles glasul lui Dumnezeu in inima lor si apoi au scris.

Probabil ca vei intelege lucrul acesta mai bine daca il vei compara cu felul de a canta la un instrument muzical. Cum sunt create frumoasele sunete intr-o trompeta? Numai cand compozitorul sulfa in instrument. Asemanator, Dumnezeu a insuflat pe cei care erau slujitorii lui. Suflul lui Dumnezeu, glasul Lui, era in inima lor, suflarea Duhului sau Sfant. Si, in felul acesta, ei au primit cuvintele. Scriitorii Bibliei erau patrunsi de suflul lui Dumnezeu, erau “insufletiti de Duhul Sfant”. De aceea zicem: erau inspirati (insemnand: in care s-a suflat).

Un compozitor stie sa cante la diferite instrumente. Cu aparatul sau de inregistrat, el creeaza un efect foarte interesant. El a spus: “Mai intai inregistrez primul instrument. Apoi inregistrez urmatorul instrument pe banda, fara sa sterg prima inregistrare. In felul acesta adaug un instrument unul peste altul, pana la ultimul instrument. Rezultatul? Pe banda este redata inregistrarea unei adevarate orchestre”.Asa este si cu Biblia. A fost scrisa de 40 de autori diferiti, 40 de instrumente, dar toti au fost insufletit de artistul cel mare, de Compozitor, de Dumnezeu Insusi. El Si-a pus suflarea ca duh de viata in fiecare din aceste 40 de instrumente. Aceasta este minunea Bibliei.Nu este glasul omului, ci Glasul lui Dumnezeu Insusi.

sursa: “O scrisoare pentru tine” editata de GBV Germania